Îmi bubuie creierii
Portretul unei minți în pragul colapsului colectiv
sau
"Îmi bubuie creierul"
Această lucrare în relief, realizată din papier-mâché, explorează tensiunile psihice și etice ale individului contemporan în fața unei lumi în declin. Modelată ca un basorelief, figura umană este parțial absorbită în suprafața platoului, în timp ce din zona frunții se desprind forme fracturate, aproape vegetale, dar destabilizate, care evocă o explozie internă simbol al unei minți suprasolicitate de complexitatea și absurditatea lumii actuale.
Figura centrală nu este o simplă personificare a expresiei colocviale „îți bubuie creierul”, ci devine o reprezentare arhitectonică a unei neliniști existențiale profunde. Este o întrupare a anxietății generate de:
-Schimbările climatice ireversibile, care nu mai sunt ipoteze, ci realități palpabile, cu efecte devastatoare asupra biodiversității, agriculturii și migrației umane.
-Insecuritatea globală în creștere, alimentată de conflicte armate orchestrate nu de necesitate, ci de ambiții politice sterile și interese financiare abstracte.
-Disoluția bunului-simț politic, înlocuit de decizii disonante și inumane luate de lideri maturi doar în buletin, care au preferat dezechilibrul unei ordini fragile în schimbul iluziei controlului absolut.
-Fetișizarea banului, această invenție umană care a ajuns să aibă putere reală asupra destinelor colective, dar care rămâne incapabilă să plătească aer curat, ape vii sau un sol fertil.
Lucrarea problematizează indirect un paradox contemporan: deși omenirea deține cunoștințele științifice și tehnologice necesare pentru a repara dezechilibrele planetei, ea continuă să meargă pe calea autodistrugerii. Nu din lipsă de soluții, ci din refuzul colectiv de a accepta o altă logică decât cea a consumului, dominației și profitului.
Această piesă nu este o simplă critică, ci un autoportret colectiv al unei generații care simte, zi de zi, greutatea acestor contradicții. Explozia cerebrală devine aici o reacție firească, o eliberare a presiunii etice resimțite de cel care vede absurdul, dar este prins în interiorul lui, incapabil să îl oprească.
În centrul lucrării se află întrebarea nerostită: Cum este posibil ca, în plină eră a conștiinței globale, să distrugem exact ceea ce ne permite să existăm?
Dimensiuni: 21/32 cm
Tabloul tău preferat nu mai este în stoc?
Vrei să personalizezi o expresie cu ceva anume?
Vrei ca muștarul din Tecuci sa aibe un stetoscop, să sară în cizme balenciaga și să fie înconjurat de sâni?
Scrie-mi pe what's app sau pe email și comandă unul nou personalizat cu sugestiile tale. Mai mult ca sigur voi accepta propunerea, cu cât mai amuzant, cu atât mai bine 👌
Portretul unei minți în pragul colapsului colectiv
sau
"Îmi bubuie creierul"
Această lucrare în relief, realizată din papier-mâché, explorează tensiunile psihice și etice ale individului contemporan în fața unei lumi în declin. Modelată ca un basorelief, figura umană este parțial absorbită în suprafața platoului, în timp ce din zona frunții se desprind forme fracturate, aproape vegetale, dar destabilizate, care evocă o explozie internă simbol al unei minți suprasolicitate de complexitatea și absurditatea lumii actuale.
Figura centrală nu este o simplă personificare a expresiei colocviale „îți bubuie creierul”, ci devine o reprezentare arhitectonică a unei neliniști existențiale profunde. Este o întrupare a anxietății generate de:
-Schimbările climatice ireversibile, care nu mai sunt ipoteze, ci realități palpabile, cu efecte devastatoare asupra biodiversității, agriculturii și migrației umane.
-Insecuritatea globală în creștere, alimentată de conflicte armate orchestrate nu de necesitate, ci de ambiții politice sterile și interese financiare abstracte.
-Disoluția bunului-simț politic, înlocuit de decizii disonante și inumane luate de lideri maturi doar în buletin, care au preferat dezechilibrul unei ordini fragile în schimbul iluziei controlului absolut.
-Fetișizarea banului, această invenție umană care a ajuns să aibă putere reală asupra destinelor colective, dar care rămâne incapabilă să plătească aer curat, ape vii sau un sol fertil.
Lucrarea problematizează indirect un paradox contemporan: deși omenirea deține cunoștințele științifice și tehnologice necesare pentru a repara dezechilibrele planetei, ea continuă să meargă pe calea autodistrugerii. Nu din lipsă de soluții, ci din refuzul colectiv de a accepta o altă logică decât cea a consumului, dominației și profitului.
Această piesă nu este o simplă critică, ci un autoportret colectiv al unei generații care simte, zi de zi, greutatea acestor contradicții. Explozia cerebrală devine aici o reacție firească, o eliberare a presiunii etice resimțite de cel care vede absurdul, dar este prins în interiorul lui, incapabil să îl oprească.
În centrul lucrării se află întrebarea nerostită: Cum este posibil ca, în plină eră a conștiinței globale, să distrugem exact ceea ce ne permite să existăm?
Dimensiuni: 21/32 cm
Tabloul tău preferat nu mai este în stoc?
Vrei să personalizezi o expresie cu ceva anume?
Vrei ca muștarul din Tecuci sa aibe un stetoscop, să sară în cizme balenciaga și să fie înconjurat de sâni?
Scrie-mi pe what's app sau pe email și comandă unul nou personalizat cu sugestiile tale. Mai mult ca sigur voi accepta propunerea, cu cât mai amuzant, cu atât mai bine 👌
Portretul unei minți în pragul colapsului colectiv
sau
"Îmi bubuie creierul"
Această lucrare în relief, realizată din papier-mâché, explorează tensiunile psihice și etice ale individului contemporan în fața unei lumi în declin. Modelată ca un basorelief, figura umană este parțial absorbită în suprafața platoului, în timp ce din zona frunții se desprind forme fracturate, aproape vegetale, dar destabilizate, care evocă o explozie internă simbol al unei minți suprasolicitate de complexitatea și absurditatea lumii actuale.
Figura centrală nu este o simplă personificare a expresiei colocviale „îți bubuie creierul”, ci devine o reprezentare arhitectonică a unei neliniști existențiale profunde. Este o întrupare a anxietății generate de:
-Schimbările climatice ireversibile, care nu mai sunt ipoteze, ci realități palpabile, cu efecte devastatoare asupra biodiversității, agriculturii și migrației umane.
-Insecuritatea globală în creștere, alimentată de conflicte armate orchestrate nu de necesitate, ci de ambiții politice sterile și interese financiare abstracte.
-Disoluția bunului-simț politic, înlocuit de decizii disonante și inumane luate de lideri maturi doar în buletin, care au preferat dezechilibrul unei ordini fragile în schimbul iluziei controlului absolut.
-Fetișizarea banului, această invenție umană care a ajuns să aibă putere reală asupra destinelor colective, dar care rămâne incapabilă să plătească aer curat, ape vii sau un sol fertil.
Lucrarea problematizează indirect un paradox contemporan: deși omenirea deține cunoștințele științifice și tehnologice necesare pentru a repara dezechilibrele planetei, ea continuă să meargă pe calea autodistrugerii. Nu din lipsă de soluții, ci din refuzul colectiv de a accepta o altă logică decât cea a consumului, dominației și profitului.
Această piesă nu este o simplă critică, ci un autoportret colectiv al unei generații care simte, zi de zi, greutatea acestor contradicții. Explozia cerebrală devine aici o reacție firească, o eliberare a presiunii etice resimțite de cel care vede absurdul, dar este prins în interiorul lui, incapabil să îl oprească.
În centrul lucrării se află întrebarea nerostită: Cum este posibil ca, în plină eră a conștiinței globale, să distrugem exact ceea ce ne permite să existăm?
Dimensiuni: 21/32 cm
Tabloul tău preferat nu mai este în stoc?
Vrei să personalizezi o expresie cu ceva anume?
Vrei ca muștarul din Tecuci sa aibe un stetoscop, să sară în cizme balenciaga și să fie înconjurat de sâni?
Scrie-mi pe what's app sau pe email și comandă unul nou personalizat cu sugestiile tale. Mai mult ca sigur voi accepta propunerea, cu cât mai amuzant, cu atât mai bine 👌
